LSD

Chimistul elveţian Albert Hofmann sintetizează pentru prima oară această substanţă în anul 1938 în cercetările lui privind "cornul secarei" cu scopul extragerii unei substanţe care să stimuleze circulaţia sanguină. LSD cunoscut şi sub denumirea comercială "Delysid" folosită de concernul farmaceutic Sandoz, era un preparat pentru tratamentul bolilor psihice şi pentru scopuri de cercetare.
Efectul său halucinogen îl descoperă Hofmann prin întîmplare la data de 16 aprilie 1943 după ce probabil substanţa s-a absorbit prin pielea cercetătorului. El repetă acest proces la data de 19. Aprilie 1943 prin administrarea de 250 micrograme LSD corespunzînd azi (ca. 50 µg) LSD stabilind efectul halucinogen puternic. Această dată este sărbătorită fanii drogului ca "Ziua bicicletei", deoarece Hofmann în ziua amintită fiind sub acţiunea drogului merge acasă cu bicicleta.
Acidul lisergic dietilamid-25 ( din germană Lysergsäure-diethylamid LSD, de asemenea numit LSD-25) este un drog psihedelic semisintetic, ce aparţine familiei de triptamine. Probabil cel mai cunoscut şi raspândit psihedelic, LSD-ul a fost folosit in principal ca un drog recreaţional, un enteogen şi o unealtă în ajutorul diverselor practici precum meditaţia, psihonautica, proiecte artistice şi psihoterapie psihedelica. Este sintetizat din acidul lisergic, derivat din cornul de secară, o ciupercă a grânelor, ce de obicei se regăseste pe orez.
LSD-ul este sensibil la oxigen, lumină ultravioletă şi clor, mai ales sub formă lichidă, deşi potenţa sa se poate menţine ani de zile, dacă este depozitat la rece, departe de lumină şi umezeală. În formă pură, este incolor, inodor şi uşor amar. LSD-ul este de cele mai multe ori administrat oral, de obicei pe un substrat precum hârtie sugativa, un cub de zahăr sau gelatină. În forma sa lichidă, poate fi administrat prin injecţie intramusculară sau intravenoasă. Doza necesară pentru efecte psihoactive la oameni este intre 25 şi 500 µg (micrograme), însă consumat des, se poate ajunge la 1200 µg per doză din pricina toleranţei.
Introdus de Laboratoarele Sandoz ca un drog cu diverse întrebuinţări psihiatrice, LSD-ul a devenit rapid un agent terapeutic ce oferea multe speranţe. Însă, întrebuinţarea medicală excesivă a substanţei in societatea vestica la mijlocul secolului 20, a condus la o serie de complicaţii politice ce s-au terminat cu interdicţia substantei atât în folosuri medicale, cât si recreaţionale şi spirituale. În ciuda acestor lucruri, drogul este şi astazi considerat, în anumite cercuri intelectuale, promiţător ca substanţă medicală. O serie de organizaţii-inclusiv Fundatia Beckley, MAPS, Institutul de Cercetare Heffter şi Fundaţia Albert Hofmann-există cu scopul de a finanţa, încuraja şi coordona cercetările în scopuri medicale ale substanţei.
Consumul şi traficul de LSD încă este considerat marginal, deşi capturile din Europa ar putea sugera o redeşteptare a interesului pentru drog în ultimii câţiva ani. După o tendinţă descrescătoare pe termen lung datând din anii '90, atât numărul, cât şi cantitatea de capturi au crescut începând cu 2003. Situaţia actuală este neclară, întrucât, deşi datele disponibile în mod provizoriu indică o uşoară scădere a ambilor indicatori, Regatul Unit, ţara care de obicei raportează cele mai mari cantităţi de LSD capturate, încă nu a raportat. Preţurile cu amănuntul ale LSD (ajustate pentru inflaţie) au scăzut uşor din 2001 şi au variat în 2006 între 5 EUR şi 11 EUR pe unitate în cele mai multe ţări europene

Marijuana vs tutun si alcool...

Marijuana mai e denumita si "kannabis" si se obtine din plantele dicotiledonate din familia cannabinaceelor, tipul "Cannabis Sativa" care sunt inrudite cu canepa obisnuita "Cannabis Vulgaris" ....in fine nu asta e atat de atat de important, ci faptul ca : fiecare tip de marijuana contine THC (tetra-hidro-cannabinol), cu cat valoarea THC-ului este mai mare cu atat sunt mai puternice efectele drogului.
Fumat în forma pura sau în amestec cu tutun. - inhalare profunda cu fumul, substantele active sunt absorbite de organism prin capilarele pulmonare efectul se instaleaza dupa circa 10-20 de minute dupa începerea fumatului. - produse de confetarie cu continut de hasis, ceaiuri sau alte bauturi, efectul se instaleaza mai târziu (dupa 1 - 2 ore).
Efecte secundare: insomie, injectarea ochilor,dilatarea puilelor, uneori pofta de mancare accentuata, cresterea tensiunii arteriale, respiratie accentuata....
Chiar daca multi considera ca marijuana "nu face rau" si ca efectul ei este comparabil cu cel al tigarilor si ca nu ar trebui sa fie considerat drog si ca atare interzis, marijuana poate produce pe langa efecte secundare minore si stari de intoxicatie care cuprind urmatoarele etape:
1) perioada cu caracter euforic de excitatie
2) pseudohalucinatii, depersonalizare
3) extaz
4) somnolenta
5) perioada de rememorare
Marijuana este clasificata in tabelul 1 al stupefiantelor, alaturi de cocaina si heroina, substante cu utilizare strict interzisa si cu valoare medicala sau terapeutica nula sau foarte mica. In aceste circumstante, cercetatorii gasesc aproape imposibila aprobarea cercetarilor asupra plantei.
Marijuana este uneori fumata intr-o pipa speciala, dar de cele mai multe ori intr-o tigara rasucita numita “joint”. La cei ce utilizeaza multa marihuana, THC-ul poate fi gasit in organism chair dupa saptamani de la incetarea folosirii drogului. Efecte si pericole în caz de abuz: Toate tipurile de marijuana au efect halucinogen de intensitate scazuta, perturband functiile creierului.
Nicotina (C10H14N2) este o substanta care se regaseste in natura sub forma unui alcaloid lichid. Un alcaloid este un compus organic format din carbon, hidrogen, azot, iar uneori si oxigen. Aceste substante chimice au un efect puternic asupra corpului uman. Nicotina reprezinta in mod obisnuit aproximativ aproximativ 5 % din greutatea plantei de tutun. Tigarile contin intre 8 si 20 de miligrame (mg) de nicotina (depinzand de marca), insa doar aproximativ 1 mg este absorbit de organismul dumneavoastra atunci cand fumati o tigara.
La fel ca si in cazul celor mai multe substante care creeaza dependenta, oamenii au gasit numeroase metode de a-si introduce aceasta substanta in organism. Nicotina se insereaza direct in micile vase sanguine care inconjoara tesuturile din piele, plamani, mucoase. De acolo, nicotina trece prin fluxul sanguin in creier, iar ulterior este raspandita in restul corpului. Metoda cea mai comuna (si cea mai rapida) de a introduce nicotina si alte droguri in fluxul sanguin este inhalarea - prin fumat. Plamanii sunt inconjurati de milioane de alveole, mici "saci" in care se gaseste aer, la nivelul carora are loc schimbul de gaze. Aceste alveole pun la dispozitie o suprafata imensa - de 90 de ori mai mare decat cea a pielii - permitand astfel accesul nestavilit al nicotinei si al altor compusi. Dupa ce a patruns in fluxul sanguin, nicotina ajunge aproape imediat la creier. In ciuda faptului ca nicotina produce numeroase efecte diferite in corp, modul in care stimuleaza creierul este cel responsabil atat pentru senzatiile placute simtite in timpul fumatului, cat si pentru iritabilitatea resimtita in momentul in care incercati sa va lasati de fumat. Dupa 10 pana la 15 secunde de la inhalare, majoritatea fumatorilor sunt prinsi in mrejele efectelor nicotinei. Nicotina nu ramane prea multa vreme in organism. Are o "durata de viata" de aproximativ 60 de minute, aceasta insemnand ca la sase ore dupa o tigara, doar aproximativ 0.031 mg din miligramul de nicotina inhalat ramane in organism.
Alcoolul este considerat un drog legal, iar consumul sistematic de băuturi alcoolice – „toxicomanie legalizată” prin faptul că sunt tolerate de opinia publică.

Alcoolismul este termenul folosit pentru a descrie cea mai severă formă de abuz de alcool si variază in functie de greutatea fiecărui individ si in functie de stările psihice si psihologice
Pe masura ce alcoolul circula prin sange, el ajunge la toate partile organismului. In cateva minute el ajunge si la creier. Alcoolul este sedativ si depresiv, el incetineste activitatea creierului.
Alcoolul impiedica atat stocarea cat si obtinerea informatiei din memorie. Alcoolul poate produce halucinatii si chiar apoplexie.Alcoolul poate deteriora atat vederea cat si auzul. Gustul, mirosul si pipaitul pot fi, de asemenea, afectate. Intrucat toti muschii sunt sub controlul creierului , acest control este tulburat chiar si de cantitati mici de alcool. Aceasta deteriorare poate duce in timp la pierderea coordonarii si a puterii de reactie.
Efectele alcoolului :- alcoolismul - pierderea memoriei - ciroza hepatica - pancreatita- malnutriţie- deteriorarea creierului - boli de inima - malnutritia - scurtarea duratei de viata - moarte prin accidente (de masina) - raspunsuri incetinite fata de mediul ambiant - scaderea coordonarii - scaderea capacitatii de a gandi limpede - alterarea memoriei - voma - tulburari de vedere - risc crescut de accidente - dificultatea de a merge sau a sta in picioare pierderea cunostintei - coma alcoolică- deces.....Ooo si ar mai fi multe de spus.
Oricum legale sau ilegale cert este ca pericolul e prea mare iar beneficiile mult prea mici oricare ar fi ele.
Si inca ceva tot ce interzis si ilegal e palpitant? Sau oare tot ce este legal este bun? Nu vreau sa intru in polemici despre legal, ilegal, interzis sau ilicit( ca doar vorbesc de substante interzise prin lege) ca ajung sa ma "pierd" prin politica, conflicte de inters, trafic de influenta si tot felul de mizerii.

Toxicomaniile

Exista 2 tipuri de toxicomanii: toxicomanii majore si minore
toxicomaniile minore: alcoolismul, tabagismul si cafeismul
toxicomanii majore: drogurile tari
Toxicomania (drug addiction) este starea de intoxicatie periodica sau cronica, determinata de consumarea repetata a unui drog na-tural sau sintetic (OMS, 1957).
A. Noirfalise (1991) clasifica drogurile ce antreneaza o toxicodependenta astfel:
I. Stupefiantele si produsele inrudite:
- opiu, morfina, codeina,
- analgezice opioide de semisinteza: heroina, oximorfona, hidromorfona, oxicodona, hidrocodona;
- analgezice opioide de sinteza: petidina, metadona, dextromoramida, pentazocina;
- cocaina;
- substante psihodisleptice: can-nabis-ul si produsele sale (hasis, marijuana), psilocina, psilocibina, ergina, khat, LSD25, amfetamine;
- fenciclidina, ketamina.
II. Medicamente psihotrope:
- hipnotice;
- anxiolitice;
- neuroleptice;
- antidepresive.
III. Drogurile sociale:
- alcoolul,
- tutunul,
- cafea, ceai, cacao, ciocolata,

Cercetătorii de la Colegiul Trinity din Dublin au identificat partea din creier care arată de ce unii consumatori de cocaină devin dependenţi, iar alţii sunt doar consumatori ocazionali. Scanarea creierelor consumatorilor de cocaină, în timp ce realizau diferite sarcini simple în faţa computerului, a arătat schimbări în zonele responsabile de comportament. Astfel se explică de ce unii se pot lăsa, iar alţii devin dependenţi. Cocaina a fost folosită iniţial ca medicament, ca băutură sau ca tonic.

Ea este un drog sub formă de pudră care poate fi inhalată sau diluată în apă şi injectată. Se estimează 3% dintre adulţii, din ţările în curs de dezvoltare, folosesc acest drog. Consumul de cocaină duce la probleme medicale, psihologice şi sociale precum crima, violenţa şi contactarea virusului HIV. Cercetătorii au observat că voluntarii (consumatori de cocaină) aveau o activitate neuronală redusă. Cantitatea de sânge, ce trecea prin parte de creier responsabilă de comportament şi luarea de decizii, era mai mică decât la un om normal. Nu se ştie sigur dacă acest lucru este provocat de consumul îndelungat de cocaină sau aceşti oameni aşa s-au născut. (Ş.C.)